sâmbătă, 31 iulie 2021

Focaccia

Focaccia


Fără îndoială focaccia este o pâine de origine italiană. Iar originea aceasta se pare că datează din timpuri străvechi. Wikipedia afirmă, cu sursă credibilă la bază, că focaccia exista în Roma antică și, cu toate că mulți oameni o consideră un fel de precursoare a celebrei pizza, rețeta de bază și-ar avea originea la etrusci sau la grecii antici. Există chiar dovezi care sugerează că oamenii din Pompei - al căror oraș a fost distrus de o erupție violentă a vulcanului Vezuviu în 79 d.Hr. - aveau o adevărată industrie de coacere și vânzare de focaccia.

Dar lăsând la o parte originile, focaccia este practic o pâine mai plată făcută cu drojdie. De aceea este cunoscută și sub denumirea de pâine italiană. Aluatul de focaccia este aromat cu ulei de măsline și uneori poate fi acoperit cu ierburi, legume și alte toppinguri.

La fel ca aluatul de pizza, aluatul de focaccia se face cu făină, ulei, apă, drojdie și sare. Cu toate acestea, focaccia se face cu mai multă drojdie decât aluatul de pizza, de exemplu. Acest lucru îi permite să crească mai mult și creează un rezultat mai pufos și mai asemănător pâinii. Focaccia păstrează mai multă umiditate în structura sa, acest lucru datorându-se înțepăturilor făcute în aluat înainte de a fi băgată la cuptor.

Spre deosebire de pizza, focaccia se servește ca garnitură, iar la noi se consumă în loc de pâine. Ca atare, în mare parte, toppingurile lor sunt minime. Garniturile de focaccia includ de obicei un amestec de ulei, sare de mare și ierburi. Deși, uneori se mai folosește și ceapă, măsline, roșii, usturoi sau brânză.

Eu am mâncat focaccia de la câteva unități de catering din orașul meu și am constatat cu acele ocazii că fiecare bucătar are o idee diferită despre ce este și cum trebuie să arate focaccia. Singurul element comun la toate variantele era că ajungeau la mine la ușă calde, numai bune de mâncat. Însă uneori focaccia este ca un fel de turtă nu foarte crocantă, alteori ca o pâine plată și subțire sau ca o pâine aromată și grosuță.
 
Focaccia Focaccia Focaccia


Eu am ales s-o pregătesc în ultima variantă, adică să iasă ceva mai groasă, de cca 3 degete, pentru că mie așa mi se pare mai gustoasă și mai pufoasă.

Ingredientele sunt așa:
- 800 g făină
- un cub și jumătate de drojdie
- o lingură rasă de sare
- 2 linguri de ulei de măsline
- cca 650-700 ml apă (prefer să fac aluatul mai moale, mai ales dacă îl frământ manual)

Pentru topping - încă 2-3 linguri de ulei și rozmarin sau oregano.

Ingredientele pentru aluat le frământ într-un vas de inox, manual sau la robot, fără să fac maia din drojdie, doar o bucățălesc cu degetele și o adaug peste făină. Apa nu o torn pe toată deodată, ci pun 500 ml la început apoi mai torn până când aluatul capătă consistența dorită. La o făină foarte bine uscată intră mai multă apă, de exemplu. Aluatul îl frământ bine cca 20 de minute, sau 10-15 minute la robot, dar nu la viteză foarte mare ci la viteza 2 sau 3 (din 8 trepte). După aceea las aluatul la crescut până își dublează volumul, după care îl pun într-o tavă dreptunghiulară de aragaz (cu sau fără hârtie de copt, dar unsă cu puțin ulei). Mai las aluatul 15 minute în tavă, apoi conform rețetei de focaccia genoveză, fac niște mici afundături cu degetele, peste tot. După care ung din belșug cu cele 2-3 linguri de ulei și pe deasupra presar rozmarin sau oregano, însă prefer rozmarinul.

Focaccia


La cuptor focaccia nu are mult de stat, pentru că fiind mai subțire decât o pâine clasică se coace mai repede. Trebuie să stea la foc potrivit (180 grade C) cam 30-40 de minute, până când este ușor rumenă sau cum vă place vouă s-o mâncați, mai blondă sau mai brună. După ce scot tava din cuptor acopăr imediat cu două trei șervete de bucătărie curate totul ca să nu se usuce coaja prea repede. Când se răcorește bine, atunci o scot din tavă, cu tot cu hârtia de copt, sau fără ea, dacă nu am pus, având grijă să dezlipesc ușor, fără să rup focaccia. Și într-adevăr, aromată cum este, nu reziști să aștepți ora mesei ci guști o bucățică așa, caldă, savurând-o ca pe o trufanda de preț :)

Focaccia

 

Poftă bună! :)




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin




joi, 15 iulie 2021

9 beneficii ale înghețatei la care nu te-ai gândit

9 beneficii ale înghețatei la care nu te-ai gândit


Pentru că tot este caniculă afară, firește că mă gândesc sa dau o comanda inghetata pe care o voi consuma, probabil la fel ca mulți dintre voi, uneori chiar în loc de masa de prânz, ca desert, sau pur și simplu ca să mă răcoresc, pentru că la peste 30 de grade la umbră (da, la umbră, aparatura meteo este pusă în niște cuști mici  din lemn), numai înghețata se topește mai greu decât mine.

Indiferent că vă satisfaceți pofta de dulciuri sau pur și simplu căutați un desert într-o după amiază de weekend, cu toții avem diverse motive pentru a ne răsfăța cu plăcerea de a mânca înghețată. Nu știu dacă știați însă, că înghețata are multe beneficii, în primul rând referitoare la numărul de calorii, potrivit chiar și pentru o doamnă la dietă. Ei bine, dacă v-am declanșat interesul pentru acest subiect, atunci ar trebui să citiți cu siguranță cele de mai jos, deoarece articolul detaliază 9 dintre cele mai surprinzătoare beneficii ale consumului de înghețată.

1. Înghețata te ajută să slăbești


De obicei, o sută de grame de înghețată are în jur de 200 de calorii, deci chiar și atunci când țineți o dietă mai strictă puteți consuma o înghețată fără teama că vă dați peste cap regimul (auto)impus. Totuși numărul caloriilor poate varia în funcție de aromele folosite, cât mai ales de adaosurile din înghețată. Nu este același lucru să mănânci o înghețată de ciocolată simplă, sau una cu bucățele de ciocolată prin ea și cu alune mărunțite sau cu frișcă. Alunele cresc destul de mult aportul caloric, la fel și frișca. Tot așa cum o înghețată de casă, e drept, foarte bio, n-o să poată avea puține calorii decât dacă nu o faceți cu smântână, gălbenuș de ou, lapte integral sau alte ingrediente de acest gen. Din acest punct de vedere, înghețata cu puține calorii este aceea de magazin, nu cea de casă.

9 beneficii ale înghețatei la care nu te-ai gândit

 
Câteva din valorile nutritive ale înghețatelor, la suta de grame de produs, se află mai jos:

Vanilie - între 150 și 200 de calorii 
Ciocolată - minim 170 de calorii
Căpșuni, fragi sau fructe de pădure - minim 130 de calorii
Cu biscuiți - 170 de calorii
Înghețată Sundae - minim 250 calorii, de regulă în jur de 300 de calorii sau peste.
Caramel - 170 de calorii
Cu alune - peste 250 de calorii
Cu fistic - între 142 și 326 de calorii

Caloriile pot varia în funcție de diferitele mărci de înghețată și este bine să vă uitați peste eticheta de produs când cumpărați ca să știți exact ce capacitate calorică are o porție. Înghețata la cornet are cca 250 de calorii datorită aluatului din cornet, și nu a produsului propriu-zis.
(Sursa listei calorice: calorii.oneden.com)

2. Înghețata - sursă de vitamine și minerale


Înghețata conține lapte ceea ce înseamnă că ori de câte ori mâncați înghețată, corpul dvs. beneficiază de vitamina D, vitamina A, calciu, fosfor și riboflavină. În afară de aceasta, diferitele arome îi adaugă un coeficient nutrițional suplimentar. De exemplu, înghețata cu ciocolată neagră este încărcată cu antioxidanți și flavonoide, ceea ce ajută la scăderea colesterolului rău și vă îmbunătățește sănătatea inimii.

3. Oferă energie


Înghețata este bună pentru sănătate pentru că vă oferă energie instantaneu. Acest lucru se datorează faptului că ea conține o cantitate suficientă de zahăr, ceea ce te face să te simți plin de energie, lucru deloc de neglijat când temperaturile de afară te îndeamnă la moleșeală.

4. Ajută la întărirea oaselor


Calciul este unul dintre cele mai importante minerale necesare corpului nostru pentru a ne menține sănătatea oaselor. Cu toate acestea, acest mineral nu este produs de organism, așa cum sunt produse alte substanțe necesare, ceea ce înseamnă că trebuie să consumăm alimente bogate în calciu pentru a satisface cerințele de calciu ale corpului. Înghețata conține calciu și deci poate fi inclusă în dieta de zi cu zi pentru aportul de calciu necesar.

5. Te face mai fericit


Și când spun asta, nu mă refer doar la plăcerea de a consuma acest desert răcoritor, ci datorită faptului că există o explicație științifică pentru același lucru - atunci când mănânci înghețată, corpul tău produce un hormon cunoscut sub numele de serotonină. Serotonina te ajută să te simți mai bine psihic!

6. Previne cancerul de sân, osteoporoza și alte boli


Lipsa de calciu din organism se pare că este unul dintre vinovații cancerului de sân la femei. Prin urmare, dacă doriți să țineți la distanță afecțiunile cauzate de lipsa de calciu, cum ar fi cancerul de sân, osteoporoza, disfuncția tiroidiană și chiar cea a inimii, includeți în alimentație mai multe alimente bogate în calciu, așa cum este înghețata.

9 beneficii ale înghețatei la care nu te-ai gândit


7. Îți îmbunătățește fertilitatea


Recomandarea următoare este pentru doamne. Dacă vreți să concepeți un copil, includerea unui desert cu lapte bogat în grăsimi, cum ar fi înghețata, poate ajuta. Studiile arată că femeile care consumă produse lactate bogate în grăsimi au avut o rată de fertilitate mai bună în comparație cu femeile care au consumat produse lactate degresate sau fără grăsimi. Așadar dacă vă aflați în această situație, alegeți înghețata cu multe calorii, cu frișcă și smântână integrală.

8. Îți crește libidoul


Recomandarea următoare este pentru domni. Dacă sunteți într-o relație romantică, mâncați înghețată în mod regulat. În afară de îmbunătățirea circulației oxigenului în țesuturi și menținerea echilibrului pH-ului corpului, prezența fosforului din înghețată ajută la creșterea libidoului prin menținerea unui nivel ridicat al testosteronului.

9. Combate constipația


Cred că sunt destui aceia care au observat că după ce mănâncă cu poftă o înghețată, funcția digestivă este accelerată. Aceasta se datorează laptelui și grăsimilor din înghețată, și poate nu în ultimul rând faptului că este foarte rece. Nu veți avea același efect laxativ dacă veți aștepta ca înghețata să se topească de-a dreptul, ca să nu faceți roșu în gât. Când aveți probleme cu constipația, mâncați o înghețată pe stomacul gol și veți vedea consecințele.

Așadar, alegeți ce înghețată doriți, cu orice aromă vă place și consumați-o ori de câte ori simțiți nevoia. Un consum moderat, nu dăunează deloc, dimpotrivă. Așa că mie nu-mi rămâne decât să vă urez,

Poftă bună! :)




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin




sâmbătă, 8 mai 2021

Pască fără aluat

Pască fără aluat


Am făcut și eu, pentru prima oară, o pască fără aluat, pentru că am auzit că este mult mai ușor de pregătit, chiar dacă nu mâncasem niciodată o astfel de pască. M-am documentat pe internet, am citit și văzut pe youtube mai multe rețete de pască fără aluat și am ajuns la un consens al ingredientelor și modului de preparare.

Eu sunt foarte mulțumită de pasca rezultată și, chiar dacă a trecut Paștele, postez rețeta pentru că, cel puțin în zona Moldovei, mai sunt ocazii în care trebuie făcută pască în perioada aceasta de după Paște: de Izvorul Tămăduirii, de Înălțare și la orice parastas ori masă de pomenire a cuiva plecat dintre noi mai recent sau de ceva vreme, pentru că pe aici în zilele dintre Înviere și Înălțare nu se pregătește colivă, ci pască și ouă roșii, care se împart de pomană celor sărmani.

Așadar eu am făcut o porție mai mică de pască fără aluat, într-o formă de Jena de cca 20 cm diametru.

Ingrediente: 500 g brânză de vaci de casă, 5 ouă, 150 g zahăr, 150 g unt cu 80%grăsime, 350 g smântână de la piață, 3 linguri rase de griș, 4 linguri de făină (cca 100 g), o mână de stafide, zahăr vanilat (2-3 pliculețe, după gust), coajă rasă de lămâie, un pliculeț de praf de copt.

Pască fără aluat


Cum se face:


Am pus ouăle întregi într-un vas cu zahărul și zahărul vanilat și am mixat totul cca 10 minute la viteză mare. Apoi am adăugat pe rând brânza de vaci, untul la temperatura camerei, făina și grișul, praful de copt, smântâna, stafidele și răzătura de lămâie, amestecând bine cu o furculiță după fiecare ingredient.

Am lăsat cca 15 minute să se odihnească acest amestec, care iese destul de moale, apoi am pus totul în forma tapetată cu hârtie de copt. Nu este nevoie să ungeți hârtia cu ulei, pentru că deja acest aluat are în compoziție mult unt și smântână. Am dat forma la cuptorul preîncălzit, la foc mediu cca 45 de minute. După ce trece testul scobitorii și este ușor rumenă la suprafață, pasca e gata.

Poftă bună! :)

Pască fără aluat





Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin




vineri, 30 aprilie 2021

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)


Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)


Trebuia să dau unei vecine înapoi o farfurie, și, cum superstiția spune să n-o dai goală, aveam de dat ceva de post, pentru că ea este foarte tradiționalistă din punctul de vedere al sărbătorilor religioase și al postului. Eu nu postesc, deci m-am apucat de prăjiturit ceva, dar voiam să fie ușor de făcut, fără coacere. Știam că am de ceva vreme salvată într-un fișier o rețetă de prăjitură Toblerone de post, fără coacere, care după mine nu are nicio legătură cu ciocolata în cauză, dar am respectat denumirea; totuși eu aș zice că această prăjitură seamănă mai mult cu o mascotă de cofetărie de pe vremuri decât cu ciocolata Toblerone, dar în fine. Pe site-ul de inspirație în acest moment ingredientele nu mai există, și asta m-a făcut să am unele îndoieli cu privire la reușita prăjiturii, așa că am respectat indicațiile - așa fac dacă este vorba despre o rețetă nouă - dar mi-am luat suplimentar o marjă de siguranță. O să vedeți la final despre ce este vorba.

Deci rețeta prăjiturii Toblerone de casă este așa:
Pasul 1. Am pus un vas într-un alt vas cu apă, pe foc, adică am construit un baine marie. Apoi am lăsat la topit 150 g zahăr, 2 linguri de miere, 150 g margarină (eu am avut Rama) și 200g de ciocolată. Am folosit o ciocolată Lindt cu 90% cacao și un rest de ciocolată menaj. Din când în când am amestecat bine, și după ce totul era bine omogenizat și nu se mai simțea zahărul prin compoziție, am dat vasul deoparte de pe apa fierbinte (fără să închid focul, urmează glazura, pregătită tot la bain-marie) și am adăugat 100 ml de Cola și o fiolă de esență de rom. Am lăsat la răcorit compoziția rezultată.

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)

 

Pasul 2. Într-un ibric am sfărâmat încă 2 ciocolate (200 g în total) Lindt cu 90% cacao și am pus 4 linguri de ulei ca să fac o glazură. Aici vreau să spun că ciocolata aceasta s-a dovedit prea vârtoasă și am fost nevoită să adaug 3 linguri din cealaltă compoziție ca să o fluidizez. Cu siguranță voi mai face rețeta de Toblerone de casă, de post sau nu, dar voi folosi, cel puțin la glazură, o ciocolată ceva mai moale, cu 75% cacao. Când glazura s-a omogenizat am închis focul de la aragaz dar am lăsat ibricul în apa fierbinte, ca să nu se întărească glazura de ciocolată.

Pasul 3. Am tapetat cu jumătate din glazură 12 forme de mini-tarte și încă 2 din silicon (nu a fost o idee bună pentru că siliconul fiind moale nu-și păstrează forma rotundă) atât pe fundul lor cât și pe lateral. Totuși compoziția de umplere, care la final are peste 1 kg, se pretează mai bine pentru o formă de cozonac, iar cantitatea de glazură e calculată pentru o astfel de formă mare, nu pentru mai multe forme de tartă mici. Dacă vreți să faceți numai mini-prăjituri, mai aveți nevoie de încă pe atâta glazură. O formă mică de cozonac am tapetat-o mai întâi cu folie de aluminiu, apoi am pus puțină glazură și pe fundul ei, pentru că era evident că-mi va rămâne compoziție de umplere și nu mai aveam forme de mini-tarte.
Acum formele, glazurate, le-am dat la congelator (merg și la frigider dacă țineți foarte rece în interior).

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post) Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post) Pasul 4. Am sfărâmat 200 g de biscuiți Petit Beurre și am dat prin mașină 100 g de nuci. Vreo 3 biscuiți doar i-am rupt în câteva bucăți, iar câțiva miezi de nucă i-am tăiat grosier cu cuțitul. Am amestecat totul cu compoziția de umplere răcorită. Mie mi s-a părut că această compoziție finală este cumva molcuță, și mi-a fost teamă că nu se va întări prea bine, chiar la frigider, așa că am adăugat o mână zdravănă de stafide, care să mai absoarbă din fluiditatea ei.

Pasul 5. Am scos formele de la congelator, le-am umplut, inclusiv tăvița de cozonac, apoi am căpăcit totul cu glazura rămasă. Am dat din nou la congelator pentru 2 ore.

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)

Când am scos mini-prăjiturile din forme, scăldam fiecare formă în apă fierbinte cam 5-20 secunde, fără ca apa să ajungă la ciocolată, doar să încălzească metalul dinspre exterior, apoi prăjiturile se desprindeau foarte ușor, cu vârful unui cuțit, de pe ele. Formele de silicon s-au desprins extrem de ușor, deși prăjiturile din ele au rămas ovale :) Cea din tava de cozonac doar am dezvelit-o cu grijă din folia de aluminiu.

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)


Ce-aș schimba data viitoare: aș folosi biscuiți simpli, care sunt mai uscați și nu au grăsime deloc, aș adăuga ceva vișine sau căpșuni din dulceață, aș folosi alt fel de ciocolată, cum am mai spus și aș pune totul într-o singură formă, mare. E un desert delicios și foarte hrănitor. Mie mi se pare bun pentru zilele când am multă treabă și nu am timp să-mi fac ceva de mâncare. Iau două felii de prăjitură Toblerone și îmi reîncarc bateriile :)

Poftă bună! :)




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin




duminică, 25 aprilie 2021

Branza de vaci de casa (fara adaosuri)

Branza de vaci de casa


Pentru că se apropie Paștele ortodox, m-am gândit să pun o rețetă de brânză de vaci de casă, numai bună de folosit la rețeta de pască cu brânză de vaci. În Moldova (a noastră) se mănâncă deseori brânză de vaci cu smântână și cu mămăliguță caldă. Deși această mâncare este un aperitiv, în multe case ea trece drept un fel doi, singurul fel de mâncare la prânz, pentru că este foarte sățios. Așa că la piață se găsește la producători mereu acest sortiment de brânză dulce, moale mai slabă sau mai untoasă, în funcție de cât de gras era laptele folosit.

Brânza de vaci seamănă oarecum cu ricotta, dar este mai moale și mult mai puțin sfărâmicioasă, sau dacă vreți este ca o urdă grasă și ușor acrișoară. Țăranii care aduc brânză de vaci la piață mai fac și o variantă maturată, tare, chiar foarte tare, aș spune, pe care ei o numesc brânză scoaptă și o apreciază foarte mult. La noi în casă acest tip de brânză nu este consumat deloc, nouă nu ne plac brânzeturile tari, cu excepția cașcavalului. Și pentru că un boț de brânză dulce de vaci nu este niciodată la fel, dar și pentru că un piețar îmi aduce de ani de zile 4 litri de lapte la ușă, săptămânal și nu am ce face cu așa de mult - nu consumăm lapte decât ocazional - am învățat să fac singură brânză de vaci, fără niciun alt adaos. O să mă întrebați de ce nu renunț la lăptar și aveți dreptate. Practic la noi nu se consumă mai mult de 3 maxim 4 litri de lapte lunar, dar ca să nu pierd legătura cu acest om care aduce un lapte foarte, foarte bun, prefer să continui să cumpăr de la el și să-mi fac singură brânză, iaurt de casă, și voi încerca și niște cașcaval de casă după o rețetă găsită pe net.

Așadar cum procedez. Am nevoie de o parte lapte crud și acrit, și de o parte lapte fiert. De regulă pun 2 litri într-o cratiță mare și las așa laptele, la temperatura camerei, până se face lapte prins. Asta durează cam 2-3 zile, vara se acrește mai repede. Apoi pun alți doi litri de lapte proaspăt la fiert. După ce s-a ridicat caimacul închid focul și las laptele fiert să se răcească.

De aici am două variante de a obține brânza, practic este același lucru dar îl fac în două moduri.


Varianta 1 - aceea mai rapidă: după cca 20-30 de minute de la fierbere, iau cu o cană laptele fierbinte și amestec turnat în fir subțire în laptele prins din cratiță, amestecând continuu cu o lingură de lemn. Trebuie mereu amestecat pentru ca în final să rezulte un mix de lapte cald binișor, dar nu fierbinte - dacă laptele fiert este prea fierbinte, va rezulta o brânză tare și fără gust. Temperatura acestui amestec trebuie să fie undeva la 30-40 de grade, să puteți suporta fără probleme la deget. Dezavantajul acestei metode este că de multe ori laptele fiert este prea cald încă și brânza nu iese așa de moale precum îmi doresc.

Varianta 2: las laptele fiert să se răcească de tot, apoi îl amestec cu cel prins și pun totul la foc mic sau cel mult potrivit, amestecând continu cu lingura de lemn. Astfel laptele se încălzește dar nu trebuie să se încălzească rapid, ci ceva mai încet. Amestecând, așteptăm cca 15-20 de minute să se încălzească totul la temperatura necesară - deci în niciun caz să se înfierbânte. De altfel, se observă când e îndeajuns de cald, o peliculă de zer se formează deja la suprafață, iar când scoatem lingura de lemn din lapte, are pe ea mai multe puncte de brânză.
Apoi închid focul, dau deoparte și las câteva ore să se separe zerul de brânză. Dezavantajul acestei metode este că durează mai mult decât prima, dar brânza are șanse mai mari să iasă așa cum doriți.

Branza de vaci de casa


Așadar trec câteva ore bune, sau de seara până dimineața. Brânza se adună la un loc, uneori mai la suprafață, dar de cele mai multe ori la fundul cratiței. Acum cu o cană sau un ibric mai mare, pun toată cantitatea din cratiță într-un săculeț de bumbac (eu am găsit așa ceva la Carrefour, dar folosesc doi săculeți unul în altul că mi s-a părut cam rară pânza din care sunt făcuți). Dacă nu aveți săculeți, merge și cu tifon pus în trei sau în 4 straturi, însă trebuie tifon la metraj, nu de tip bandă. Această operațiune o fac într-un alt vas mare, pentru că zerul se scurge rapid prin pânza săculețului și dacă vreau să folosesc acest zer la ciorbă sau la altceva, îl las să se adune într-o altă cratiță. După ce am pus în sac tot amestecul de brânză și zer, atârn sacul de mânerul unui corp suspendat de bucătărie (am așa ceva exact deasupra chiuvetei) și apoi las zerul să se scurgă, ori în acea cratiță, ori direct la chiuvetă (deși este foarte hrănitor și bun de băut așa, simplu, ca pe apă).

Las la scurs cam o zi, adică dacă am pus brânza la scurs dimineața, seara deja o pot scoate din săculeț și o dau la frigider. Acum, în funcție de lapte, brânza iese mai untoasă ori mai slabă, dar este foarte bună la gust, și foarte bio, având în vedere că nu are nimic altceva în ea decât lapte de vacă de la țară.

Din 4 litri de lapte mie îmi iese minim 750-800 g de brânză, deseori și 1 kg. Cam asta e proporția, din cantitatea de lapte, un sfert e brânză. Dacă vă încumetați să faceți și voi, vă aștept cu comentarii despre cum v-a ieșit!



Poftă bună! :)

Facebook Share pin