sâmbătă, 8 mai 2021

Pască fără aluat

Pască fără aluat


Am făcut și eu, pentru prima oară, o pască fără aluat, pentru că am auzit că este mult mai ușor de pregătit, chiar dacă nu mâncasem niciodată o astfel de pască. M-am documentat pe internet, am citit și văzut pe youtube mai multe rețete de pască fără aluat și am ajuns la un consens al ingredientelor și modului de preparare.

Eu sunt foarte mulțumită de pasca rezultată și, chiar dacă a trecut Paștele, postez rețeta pentru că, cel puțin în zona Moldovei, mai sunt ocazii în care trebuie făcută pască în perioada aceasta de după Paște: de Izvorul Tămăduirii, de Înălțare și la orice parastas ori masă de pomenire a cuiva plecat dintre noi mai recent sau de ceva vreme, pentru că pe aici în zilele dintre Înviere și Înălțare nu se pregătește colivă, ci pască și ouă roșii, care se împart de pomană celor sărmani.

Așadar eu am făcut o porție mai mică de pască fără aluat, într-o formă de Jena de cca 20 cm diametru.

Ingrediente: 500 g brânză de vaci de casă, 5 ouă, 150 g zahăr, 150 g unt cu 80%grăsime, 350 g smântână de la piață, 3 linguri rase de griș, 4 linguri de făină (cca 100 g), o mână de stafide, zahăr vanilat (2-3 pliculețe, după gust), coajă rasă de lămâie, un pliculeț de praf de copt.

Pască fără aluat


Cum se face:


Am pus ouăle întregi într-un vas cu zahărul și zahărul vanilat și am mixat totul cca 10 minute la viteză mare. Apoi am adăugat pe rând brânza de vaci, untul la temperatura camerei, făina și grișul, praful de copt, smântâna, stafidele și răzătura de lămâie, amestecând bine cu o furculiță după fiecare ingredient.

Am lăsat cca 15 minute să se odihnească acest amestec, care iese destul de moale, apoi am pus totul în forma tapetată cu hârtie de copt. Nu este nevoie să ungeți hârtia cu ulei, pentru că deja acest aluat are în compoziție mult unt și smântână. Am dat forma la cuptorul preîncălzit, la foc mediu cca 45 de minute. După ce trece testul scobitorii și este ușor rumenă la suprafață, pasca e gata.

Poftă bună! :)

Pască fără aluat





Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin




vineri, 30 aprilie 2021

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)


Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)


Trebuia să dau unei vecine înapoi o farfurie, și, cum superstiția spune să n-o dai goală, aveam de dat ceva de post, pentru că ea este foarte tradiționalistă din punctul de vedere al sărbătorilor religioase și al postului. Eu nu postesc, deci m-am apucat de prăjiturit ceva, dar voiam să fie ușor de făcut, fără coacere. Știam că am de ceva vreme salvată într-un fișier o rețetă de prăjitură Toblerone de post, fără coacere, care după mine nu are nicio legătură cu ciocolata în cauză, dar am respectat denumirea; totuși eu aș zice că această prăjitură seamănă mai mult cu o mascotă de cofetărie de pe vremuri decât cu ciocolata Toblerone, dar în fine. Pe site-ul de inspirație în acest moment ingredientele nu mai există, și asta m-a făcut să am unele îndoieli cu privire la reușita prăjiturii, așa că am respectat indicațiile - așa fac dacă este vorba despre o rețetă nouă - dar mi-am luat suplimentar o marjă de siguranță. O să vedeți la final despre ce este vorba.

Deci rețeta prăjiturii Toblerone de casă este așa:
Pasul 1. Am pus un vas într-un alt vas cu apă, pe foc, adică am construit un baine marie. Apoi am lăsat la topit 150 g zahăr, 2 linguri de miere, 150 g margarină (eu am avut Rama) și 200g de ciocolată. Am folosit o ciocolată Lindt cu 90% cacao și un rest de ciocolată menaj. Din când în când am amestecat bine, și după ce totul era bine omogenizat și nu se mai simțea zahărul prin compoziție, am dat vasul deoparte de pe apa fierbinte (fără să închid focul, urmează glazura, pregătită tot la bain-marie) și am adăugat 100 ml de Cola și o fiolă de esență de rom. Am lăsat la răcorit compoziția rezultată.

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)

 

Pasul 2. Într-un ibric am sfărâmat încă 2 ciocolate (200 g în total) Lindt cu 90% cacao și am pus 4 linguri de ulei ca să fac o glazură. Aici vreau să spun că ciocolata aceasta s-a dovedit prea vârtoasă și am fost nevoită să adaug 3 linguri din cealaltă compoziție ca să o fluidizez. Cu siguranță voi mai face rețeta de Toblerone de casă, de post sau nu, dar voi folosi, cel puțin la glazură, o ciocolată ceva mai moale, cu 75% cacao. Când glazura s-a omogenizat am închis focul de la aragaz dar am lăsat ibricul în apa fierbinte, ca să nu se întărească glazura de ciocolată.

Pasul 3. Am tapetat cu jumătate din glazură 12 forme de mini-tarte și încă 2 din silicon (nu a fost o idee bună pentru că siliconul fiind moale nu-și păstrează forma rotundă) atât pe fundul lor cât și pe lateral. Totuși compoziția de umplere, care la final are peste 1 kg, se pretează mai bine pentru o formă de cozonac, iar cantitatea de glazură e calculată pentru o astfel de formă mare, nu pentru mai multe forme de tartă mici. Dacă vreți să faceți numai mini-prăjituri, mai aveți nevoie de încă pe atâta glazură. O formă mică de cozonac am tapetat-o mai întâi cu folie de aluminiu, apoi am pus puțină glazură și pe fundul ei, pentru că era evident că-mi va rămâne compoziție de umplere și nu mai aveam forme de mini-tarte.
Acum formele, glazurate, le-am dat la congelator (merg și la frigider dacă țineți foarte rece în interior).

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post) Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post) Pasul 4. Am sfărâmat 200 g de biscuiți Petit Beurre și am dat prin mașină 100 g de nuci. Vreo 3 biscuiți doar i-am rupt în câteva bucăți, iar câțiva miezi de nucă i-am tăiat grosier cu cuțitul. Am amestecat totul cu compoziția de umplere răcorită. Mie mi s-a părut că această compoziție finală este cumva molcuță, și mi-a fost teamă că nu se va întări prea bine, chiar la frigider, așa că am adăugat o mână zdravănă de stafide, care să mai absoarbă din fluiditatea ei.

Pasul 5. Am scos formele de la congelator, le-am umplut, inclusiv tăvița de cozonac, apoi am căpăcit totul cu glazura rămasă. Am dat din nou la congelator pentru 2 ore.

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)

Când am scos mini-prăjiturile din forme, scăldam fiecare formă în apă fierbinte cam 5-20 secunde, fără ca apa să ajungă la ciocolată, doar să încălzească metalul dinspre exterior, apoi prăjiturile se desprindeau foarte ușor, cu vârful unui cuțit, de pe ele. Formele de silicon s-au desprins extrem de ușor, deși prăjiturile din ele au rămas ovale :) Cea din tava de cozonac doar am dezvelit-o cu grijă din folia de aluminiu.

Prăjitură Toblerone de casă fără coacere (de post)


Ce-aș schimba data viitoare: aș folosi biscuiți simpli, care sunt mai uscați și nu au grăsime deloc, aș adăuga ceva vișine sau căpșuni din dulceață, aș folosi alt fel de ciocolată, cum am mai spus și aș pune totul într-o singură formă, mare. E un desert delicios și foarte hrănitor. Mie mi se pare bun pentru zilele când am multă treabă și nu am timp să-mi fac ceva de mâncare. Iau două felii de prăjitură Toblerone și îmi reîncarc bateriile :)

Poftă bună! :)




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin




duminică, 25 aprilie 2021

Branza de vaci de casa (fara adaosuri)

Branza de vaci de casa


Pentru că se apropie Paștele ortodox, m-am gândit să pun o rețetă de brânză de vaci de casă, numai bună de folosit la rețeta de pască cu brânză de vaci. În Moldova (a noastră) se mănâncă deseori brânză de vaci cu smântână și cu mămăliguță caldă. Deși această mâncare este un aperitiv, în multe case ea trece drept un fel doi, singurul fel de mâncare la prânz, pentru că este foarte sățios. Așa că la piață se găsește la producători mereu acest sortiment de brânză dulce, moale mai slabă sau mai untoasă, în funcție de cât de gras era laptele folosit.

Brânza de vaci seamănă oarecum cu ricotta, dar este mai moale și mult mai puțin sfărâmicioasă, sau dacă vreți este ca o urdă grasă și ușor acrișoară. Țăranii care aduc brânză de vaci la piață mai fac și o variantă maturată, tare, chiar foarte tare, aș spune, pe care ei o numesc brânză scoaptă și o apreciază foarte mult. La noi în casă acest tip de brânză nu este consumat deloc, nouă nu ne plac brânzeturile tari, cu excepția cașcavalului. Și pentru că un boț de brânză dulce de vaci nu este niciodată la fel, dar și pentru că un piețar îmi aduce de ani de zile 4 litri de lapte la ușă, săptămânal și nu am ce face cu așa de mult - nu consumăm lapte decât ocazional - am învățat să fac singură brânză de vaci, fără niciun alt adaos. O să mă întrebați de ce nu renunț la lăptar și aveți dreptate. Practic la noi nu se consumă mai mult de 3 maxim 4 litri de lapte lunar, dar ca să nu pierd legătura cu acest om care aduce un lapte foarte, foarte bun, prefer să continui să cumpăr de la el și să-mi fac singură brânză, iaurt de casă, și voi încerca și niște cașcaval de casă după o rețetă găsită pe net.

Așadar cum procedez. Am nevoie de o parte lapte crud și acrit, și de o parte lapte fiert. De regulă pun 2 litri într-o cratiță mare și las așa laptele, la temperatura camerei, până se face lapte prins. Asta durează cam 2-3 zile, vara se acrește mai repede. Apoi pun alți doi litri de lapte proaspăt la fiert. După ce s-a ridicat caimacul închid focul și las laptele fiert să se răcească.

De aici am două variante de a obține brânza, practic este același lucru dar îl fac în două moduri.


Varianta 1 - aceea mai rapidă: după cca 20-30 de minute de la fierbere, iau cu o cană laptele fierbinte și amestec turnat în fir subțire în laptele prins din cratiță, amestecând continuu cu o lingură de lemn. Trebuie mereu amestecat pentru ca în final să rezulte un mix de lapte cald binișor, dar nu fierbinte - dacă laptele fiert este prea fierbinte, va rezulta o brânză tare și fără gust. Temperatura acestui amestec trebuie să fie undeva la 30-40 de grade, să puteți suporta fără probleme la deget. Dezavantajul acestei metode este că de multe ori laptele fiert este prea cald încă și brânza nu iese așa de moale precum îmi doresc.

Varianta 2: las laptele fiert să se răcească de tot, apoi îl amestec cu cel prins și pun totul la foc mic sau cel mult potrivit, amestecând continu cu lingura de lemn. Astfel laptele se încălzește dar nu trebuie să se încălzească rapid, ci ceva mai încet. Amestecând, așteptăm cca 15-20 de minute să se încălzească totul la temperatura necesară - deci în niciun caz să se înfierbânte. De altfel, se observă când e îndeajuns de cald, o peliculă de zer se formează deja la suprafață, iar când scoatem lingura de lemn din lapte, are pe ea mai multe puncte de brânză.
Apoi închid focul, dau deoparte și las câteva ore să se separe zerul de brânză. Dezavantajul acestei metode este că durează mai mult decât prima, dar brânza are șanse mai mari să iasă așa cum doriți.

Branza de vaci de casa


Așadar trec câteva ore bune, sau de seara până dimineața. Brânza se adună la un loc, uneori mai la suprafață, dar de cele mai multe ori la fundul cratiței. Acum cu o cană sau un ibric mai mare, pun toată cantitatea din cratiță într-un săculeț de bumbac (eu am găsit așa ceva la Carrefour, dar folosesc doi săculeți unul în altul că mi s-a părut cam rară pânza din care sunt făcuți). Dacă nu aveți săculeți, merge și cu tifon pus în trei sau în 4 straturi, însă trebuie tifon la metraj, nu de tip bandă. Această operațiune o fac într-un alt vas mare, pentru că zerul se scurge rapid prin pânza săculețului și dacă vreau să folosesc acest zer la ciorbă sau la altceva, îl las să se adune într-o altă cratiță. După ce am pus în sac tot amestecul de brânză și zer, atârn sacul de mânerul unui corp suspendat de bucătărie (am așa ceva exact deasupra chiuvetei) și apoi las zerul să se scurgă, ori în acea cratiță, ori direct la chiuvetă (deși este foarte hrănitor și bun de băut așa, simplu, ca pe apă).

Las la scurs cam o zi, adică dacă am pus brânza la scurs dimineața, seara deja o pot scoate din săculeț și o dau la frigider. Acum, în funcție de lapte, brânza iese mai untoasă ori mai slabă, dar este foarte bună la gust, și foarte bio, având în vedere că nu are nimic altceva în ea decât lapte de vacă de la țară.

Din 4 litri de lapte mie îmi iese minim 750-800 g de brânză, deseori și 1 kg. Cam asta e proporția, din cantitatea de lapte, un sfert e brânză. Dacă vă încumetați să faceți și voi, vă aștept cu comentarii despre cum v-a ieșit!



Poftă bună! :)

Facebook Share pin




sâmbătă, 10 aprilie 2021

Portokalopita, plăcintă grecească

Portokalopita, plăcintă grecească


Portokalopita este o plăcintă grecească în care se folosește și iaurt. Am mai făcut rețeta aceasta acum mai bine de 6-7 ani, preluată după un blog culinar cunoscut, dar era modificată și simplificată atât de mult încât rezultatul final nu doar că nu era foarte gustos, dar era și foarte diferit de rețeta de portokalopita pe care am găsit-o acum.

Plăcinta grecească cu iaurt, portokalopita (în traducere înseamnă plăcintă cu portocale), are originea în zona Chania din insula Creta. Din cauză că acolo sunt multe plantații de portocali, lumea pregătește tot felul de rețete și din câte am citit pe internet, această plăcintă, deși răcoritoare, este un desert de iarnă la greci.

Apoi, căutând o rețetă originală acum câteva săptămâni, pentru că făcusem iaurt de casă și fiind prea mult, nu doream să-l arunc, am găsit mai întâi o rețetă care presupun că este mai clasică, mai veche, pentru că e destul de complicată, aș spune. O găsiți pe youtube aici: în bucătăria lui Akis

Rețeta pe care am folosit-o eu este următoarea:

Un pachet de foi de plăcintă de 400-450 g, se taie cu foarfecul în bucățele mici (cel puțin eu așa am făcut, deși varianta grecească spune să luați foaie cu foaie, să le puneți sub formă de armonică într-o tavă și să le uscați la cuptor, apoi să le fărâmițați bine). Bucățile de plăcintă tăiate așa, le-am aranjat într-o tavă pentru a se usca la cuptor timp de o oră la foc mic. Atenție, bucățelele de foi trebuie să devină sfărâmicioase dar să nu se rumenească! Doar să se usuce bine. Când foile sunt uscate se scoate tava și se lasă deoparte să se răcească puțin.

Între timp, până se usucă acele bucăți de foi, pregătiți un sirop din 350 ml apă, zeama de la 2 portocale, 250 g zahăr, zahăr vanilat și puțină scorțișoară. Pentru că acum există pliculețe de zahăr vanilat cu scorțișoară, eu am folosit două astfel de pliculețe. Se dă totul la foc mediu până când siropul clocotește. După aceea se lasă să se răcească.

faze ale prepararii

Pasul următor: 4 ouă întregi se mixează la viteză mare cu 180 g zahăr și 2 pliculețe de zahăr vanilat cca 10 minute. Se adaugă 250 ml ulei, 250 ml iaurt, răzătura de la 2 portocale, un plic de praf de copt. Se amestecă totul bine, apoi toată această compoziție se amestecă cu foile de plăcintă mărunțite și uscate pe care le-ați scos din cuptor și le-ați lăsat să se răcorească. Rezultă o compoziție destul de fluidă care se pune într-o tavă neunsă (deși în rețeta video arată o tavă unsă și tapetată, plăcinta are ulei în ea, deci nu e necesar ca tava să fie unsă) și se dă cca 40 de minute la cuptor la foc mediu.

faze ale prepararii

Când e coaptă, siropul rece se toarnă peste plăcinta fierbinte și apoi se lasă cca jumătate de oră să se încorporeze în plăcintă. Va intra absolut tot, nu vă faceți probleme, și chiar dacă nu intră tot siropul, portokalopita, ca multe din deserturile grecești este o prăjitură cu sirop. Ba chiar unii fac mai mult sirop și mai toarnă puțin și în farfurie, la servire. După ce siropul a intrat în plăcintă, aceasta se porționează și se servește.

placinta portionata

Portokalopita este delicioasă, și, după gustul meu e mai bună caldă decât rece. Ce aș schimba la ea? Aș mai scădea din cantitatea de zahăr, pentru că iese foarte dulce așa, și din cea de ulei. Când se răcește plăcinta, uleiul se simte și nu mi-a plăcut acest aspect.

Portokalopita, plăcintă grecească

Altfel, este una dintre cele mai bune prăjituri pe care am mâncat-o vreodată! Așa că nu-mi rămâne decât să vă las și clipul de unde am preluat rețeta aceasta de portokalopita și să vă spun:

Poftă bună! :)




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin




duminică, 28 martie 2021

Blue Hawaii cocktail. Rețetă și istoric



Blue Hawaii cocktail. Rețetă și istoric


Acest cocktail este menit să evoce plajele din Hawaii, să vă readucă în simțuri gustul vacanței și să vă facă să uitați de toate celelalte probleme cotidiene.

Povestea spune că acest cocktail a fost inventat la sfârșitul anilor '50 de către Harry Wee, un barman la un local celebru din Waikiki, Hawaii, care cumpărase de la un distilator olandez pe nume Bols un nou tip de lichior și anume Curaçao albastru. Ulterior, acest cocktail fiind foarte apreciat, numele lui a fost folosit în coloana sonoră a unui film cu Elvis Presley, și pe vremea aceea, adică prin 1961-62, multă lume a început să creadă că acel cocktail vine de la filmul cu Elvis, dar Wee, care a mai inventat și alte băuturi mixate, a infirmat acest zvon.

Blue Hawaii se servește de regulă cu gheață, într-un pahar de tip lalea ornat cu felii de ananas, de portocală sau lămâie, și, dacă este posibil, cu o umbreluță decorativă, așa cum făcea Wee cu toate cocktailurile inventate de el, umbrela devenind marcajul cocktailurilor lui Harry Wee. Eu nu am pahare de tip lalea, iar Blue Hawaii se poate turna în orice fel de pahar de cocktail, cu cât mai sofisticat și mai original, cu atât mai bine.

Băutura este în esență un amestec de sirop dulce cu rom, vodcă și Curaçao albastru. Acum, există mai multe variante de cocktail Blue Hawaii, unele foarte ușor diferite de versiunea originală, altele destul de modificate, până la a omite total vodca, de exemplu. 

Blue Hawaii cocktail. Rețetă și istoric


Eu am pregătit varianta originală, astfel:

- o parte vodcă
- o parte rom alb
- 1/2 Curaçao albastru
- 3 părți sirop de ananas (din conservă)
- o parte sirop dulce
(apă și zahăr în cantități egale, sau dacă aveți, un amestec special dulce acrișor folosit de barmani pentru cocktailuri).

Toate ingredientele se amestecă și se servește cu gheață. Gustul predominant este de alcool, dar un alcool aromat de la portocale și ananas; siropul de ananas dă dulceața, iar Curaçao albastru, culoarea, care în combinație cu gălbuiul siropului de la conserva de ananas dă o splendidă nuanță de turcoaz. Per total este un cocktail delicios, văratec, musai de asezonat cu culoarea albastru-verzui a Oceanului Pacific care scaldă țărmurile exoticelor insule Hawaii.

Noroc! :)




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin