duminică, 11 septembrie 2016

Cotlet la gratar cu sos de prune si cartofi wedges


Cotlet la gratar cu sos de prune si cartofi wedges

Azi am avut în meniu un grătărel - eu, cotlet, maică-mea, ceafă - cu cartofi wedges şi cu sos de prune. Până am făcut pozele am mâncat rece masa de prânz, dar nu-i bai, blogăreala cere sacrificii :) Oricum, de când am gustat sos de caise la restaurantul Noir, am început să prind gust de combinaţii culinare pe care până mai ieri le numeam ciudăţenii. Şi iată că vorba englezului, never say never (niciodată să nu spui niciodată) s-a adeverit. Doar ce-au trecut vreo câteva zile de când îi spuneam unei prietene culinărese că eu nu pun gură pe nu-ştiu-ce combinaţie din asta, iar acum nu mă mai opresc din imaginat reţete :)

Aşa că să va povestesc cum am bucătărit eu azi. Cartofii wedges sunt cel mai uşor de făcut. Se taie cartofii în felii mai groase decât la cei prăjiți clasici şi se fac ori la cuptor în tavă cu puţin ulei şi condimentele dorite pe deasupra (sare, piper, rozmarin, de preferinţă), ori se prăjesc la tigaie pe flacăra de aragaz, dar tot în puţin ulei. Eu am preferat azi varianta a doua, pentru că e mai rapidă iar eu de nişte ani prăjesc cartofii adăugând câteva linguri de apă în tigaie. În felul ăsta ei fierb înăbuşit la început, apoi se prăjesc pe deasupra prinzând o crustă aurie specifică. Aşa, pentru mine sunt ceva mai dietetici, mai suportabili decât prăjelile tradiţionale.

Cotlet la gratar cu sos de prune si cartofi wedges
Cotletul de porc la grătar eu îl pregătesc bine făcut, adică nu mediu şi nici în sânge. Unii zic că friptura trebuie să se frigă 3 minute pe o parte, 3 pe cealaltă. Drept să va spun, nu stau cu ochii pe ceas, pentru că friptura are o regulă de aur, îţi "spune" singură când s-o întorci: se dezlipeşte cu uşurinţă de pe grătar când este gata pe o parte. Iar pe cealaltă parte nu se ţine la prăjit la fel de mult, pentru că se usucă. La fel ca la clătite, a doua parte a fripturii se ţine doar până se rumeneşte puţin, iar furculiţa înfiptă în carne intră uşor lăsând ceva zeamă în interior. Eu în acel moment pun bucata de carne într-un castronel şi imediat acopăr cu un capac. După 5-10 minute o pun în farfurie ca să fie mâncată. Astfel iese fragedă, zemoasă dar şi bine făcută în acelaşi timp.

Acum sosul de prune se face în diverse moduri, mai picant, mai aromat, fiecare după gust. Eu am pregătit un sos mai simplu, dulce acrişor şi foarte puţin picant. Se pun în tigaie 2 linguri de ulei la încălzit, apoi o ceapă mică-mică tocată (eu am tăiat-o rondele), usturoi tocat foarte mărunt, după gust. Acestea se sotează câteva minute apoi se adaugă 3 linguri pline de gem de prune şi o lingură de oţet (balsamic, de preferinţă). Se omogenizează bine sosul şi se lasă să dea câteva clocote la foc redus preţ de 1-2 minute. La urmă se adaugă şi alte mirodenii, precum piper, ghimbir, sau cuişoare, ori boabe de muştar, sau chiar chilli, boia de ardei iute, după dorința fiecăruia. Unii mai pun zahăr în sos, dacă mai consideră necesar - eu nu am mai pus.

Am "asamblat" mâncarea pe farfurie şi, cu toate că pregătisem nişte salată verde, sosul a substituit complet nevoia de salată. Sper să va placă dacă veţi pregăti acest cotlet la grătar cu wedges şi sos de prune, la fel de mult cum mi-a plăcut şi mie.

Cotlet la gratar cu sos de prune si cartofi wedges

Poftă bună! :)



23 de comentarii:

  1. Ahaaaaa...te-am prins ! Acum sunt bune prumele cu carne , nu ???Sa vezi numai cum ai sa te obisnuiesti si tu cu asa ceva...
    Mai departe sunt intr-u totul de acord cu bunaciunea asta ce ti-a iesit din gratarel. Nici mie nu-mi place carnea in singe ! Ori o mananc fripta, ari cruda...dar mai bine nu ! Sa rida cine o vrea, da'mie nu-mi place rozalie pe la mijloc.
    Daca vreu ub truc pentru cartofii prajiti: feliile da-le in clocot vro 5 minute, le scurgi bine si apoi le dai printr-un albus de ou batut bine, Le pui in tava la cuptor si repede sunt gata.
    Hai ca te-am batut destul la cap ! Te tzuc....
    Fur reteta sosului...eu o faceam dulce.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-am grabit si numai prostioare am scris !
      Te rog frumos corecteaza tu daca poti ca pe mine nu ma lasa...

      Ștergere
    2. Da! :P M-ai prins! Iar eu m-am surprins ca-mi plac sosurile astea dulce-acrisoare, pot fi si usor picante, insa dupa mine as zice ca ele sunt de origine asiatica. Eu prima oara la un restaurnat chinezesc am mancat sos din ala numit chiar asa, dulce-acrisor, care se face cu caise sau cu piersici.

      Vezi sa nu pui toate aromele alea in sos, as recomanda sa nu fie mai mult de doua, de exemplu piper si ghimbir. Iar daca e cu si chilli iute, as zice ca n-ar mai merge si altceva. dar vezi tu ce si cum, am incredere in gusturile tale! Pupici!

      Ștergere
  2. Nu stiu ce gust o avea dar gurmanda din mine e deschisa la orice fel de "ciudatenii". Si daca Andreea Berecleanu spunea ca acum, intr-o dimineata a mancat mamaliga cu dulceata de visine, nu vad ce-ar avea o ceafa de porc ( eu ma dau de partea mamei tale) cu sos de prune. Rezolv rapid si cu sosul de prune fiindca gem de prune am, mai ramane doar sa il adaptez si sa-l numesc sos. :D

    RăspundețiȘtergere
  3. CE combinatie interesanta. Cartofi cu sos de mere si pierdici am incercat si eu. Cel de piersici nu mi-a placut. Sunt curioasa cum e si acesta de prune. Arata apetisant!

    RăspundețiȘtergere
  4. Delicioasa reteta ta, am mancat cu sos de fructe de padure si mi-a placut mult :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Wow cum arata, trebuie sa incerc si eu. Imi place combinatia.

    RăspundețiȘtergere
  6. Hmmmm...arata super delicios! Nu am mancat niciodata cartofi cu sos de prune, dar trebuie incercat!!

    RăspundețiȘtergere
  7. Acum am inteles de ce ti-ai cerut scuze. :) Arata senzational si cred ca e foarte gustos. Sos de prune nu am mancat inca, doar de visine.

    RăspundețiȘtergere
  8. Sosul clar trebuie sa-l incerc si eu. Sunt curioasa ce gust are si cum vine in aceasta combinatie de cartofi si carne.

    RăspundețiȘtergere
  9. Cred că dacă aș înlocui carnea cu tofu afumat, mi-ar ieși un meniu super gustos și mie. Numai bun și pentru cei care țin post. De fapt nu, delicios pentru toată lumea...

    RăspundețiȘtergere
  10. Delicioasa reteta! Trebuie sa incerc si eu acest sos de prune, teoretic sunt sceptica dar daca tu spui ca e bun atunci musai trebuie sa-l incerc,

    RăspundețiȘtergere
  11. Ce bine arata, am tot zis ca o sa incep si eu sa postez retete pe blog, dar tot n-am reusit.

    RăspundețiȘtergere
  12. Sosul o sa-l fac si eu, ma gandeam ca l-ai facut cu prune si socoteam de unde ai facut rost acum.

    RăspundețiȘtergere
  13. Sotul meu e mare iubitor de cotlet la gratar. Il voi surprinde cu aceasta reteta.

    RăspundețiȘtergere
  14. Uaf ce ma tentezi cu reteta asta...acuma in post :P Mi-am notat reteta pentru cand se termina postul!

    RăspundețiȘtergere
  15. Oh, piei ispita :))) Incerc sa nu mai mananc carne pana la sarbatori si acum ce vad eu la tine? O ispita in toata regula. Am sa incerc si eu asa cu prune. Sigur e bun!

    RăspundețiȘtergere
  16. E de vis poza ta! Chiar de vis. Am remarcat-o din prima.
    As savura cu placere un asemenea preparat, la cina...cu un pahar de vin rosu alaturi.

    RăspundețiȘtergere
  17. Ce bine arata farfuria, iar sosul e foarte simplu de pregatit. Voi lua si eu reteta sa il pregatesc.

    RăspundețiȘtergere
  18. Carne cu prune chiar nu am gustat, dar pare apetisant.

    RăspundețiȘtergere
  19. Ce reteta grozava. Sos de prune n-am mancat niciodata.

    RăspundețiȘtergere
  20. N-am incercat combinatia de gusturi, dar cred ca e tare buna!

    RăspundețiȘtergere
  21. Foarte faina ideea sosului de prune. Am sa incerc si eu reteta pentru ca este una usoara

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...