sâmbătă, 16 iulie 2011

Supa cu galuste de gris

Eu nu le prea am cu supele si ciorbele, de altfel se vede si dupa cat de putine postari cu astfel de mancaruri am pe blog. Dar supa de galuste o prefer, insa cu toate acestea foarte rar se gaseste in meniul meu :) pentru ca de cand ma stiu nu pot manca doua feluri la o masa de pranz, asa ca in mod normal aleg doar felul doi.

De data asta pentru zeama am folosit pielea si osul cu putina carne pe el de la un piept de pui din care facusem niste snitele. Am pus la fiert acel os si  bucata de piele, asa cum se gasea, in apa cu putina sare. Am spumat cand a inceput sa fiarba, apoi am lasat sa clocoteasca la foc mic, cu capacul pus, aproximativ 20 de minute.

Pentru galuste, care in alte randuri mi-au iesit cam tari, am tras cu ochiul in Sanda Marin si le-am facut exact dupa indicatiile de acolo. Adica am folosit un ou, o lingura de unt, putina sare si cateva linguri de gris.

Le-am facut astfel: am batut bine oul cu furculita apoi am pus un praf de sare si am amestecat cu untul si o lingura de gris pana cand s-a omogenizat compozitia. Dupa aceea am mai turnat gris pana cand a rezultat o crema consistenta, care sa nu curga de pe lingura. Cred ca au fost cam 4-5 linguri de gris in total, poate si mai bine.

Din compozitie am luat cate putin, cam cat o lingurita, si am turnat in supa care clocotea, dupa ce am scos pe o farfurie osul si pielea de gaina pe care le-am pus inapoi, doar pentru gust, dupa ce au fiert galustele.

Galustele astfel formate se duc la fundul oalei, unde in aproximativ 10-15 minute fierb, se umfla dublandu-si volumul, si se ridica la suprafata.

Intre timp am mai adaugat niste Delikat, desi tare as fi vrut de data asta sa am eu in casa radacinoase taiate marunt si uscate de mine, fara alte prafuri.

Cand toate galustele sunt la suprafata supei, le puteti incerca cu o furculita: daca sunt foarte moi, puteti pune verdeata tocata si inchide focul de la aragaz. Daca nu sunt inca moi de tot, le mai lasati cateva minute sa fiarba.

Dupa ce s-a racorit, am pus in cana si am servit. Pofta buna! :)

2 comentarii:

  1. si eu fac supe/ciorbe foarteee rar.supa cu galuste mancam in copilarie.am facut si eu odata cand eram racita:D
    m-a amuzat oala ta care este la fel de mica ca si oala mea de ciorbe.cand ma uit pe alte blog-uri ,fac niste ciorbe minunate dar in cantitati de 5 litri ma gandesc cat as manca eu dintr-o astfel de oala :)
    pupicei
    PS:imi place cana d supe in care ai servit

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu mananc rar, ai mei mananca zilnic :)) oala e micuta pt ca erau doar 3-4 portii, pentru mine, ca parintii mei nu pun gura pe supa nici sa-i picuri cu lumanarea, ei sunt cu acriturile, cu borsul :D

    Si mie mi-a placut setul asta, are 2 cani, una verde si una portocalie. Le-am luat anul trecut din Dublin, neah! :p sa ma laud ;)

    RăspundețiȘtergere

Prin utilizarea acestui formular va dati acceptul ca acest site sa foloseasca si sa stocheze exclusiv pentru comentarii datele personale pe care le introduceti (nume, site sau cont google).